Ceia ce crezi ca are loc poate fi o iluzie - Vezi de ce
Nostalgia și trauma au un lucru în comun: ambele distorsionează realitatea, oferindu-ne fie o viziune prea roz, fie una prea întunecată asupra trecutului nostru.
Nostalgia: o iluzie frumoasă
Probabil că ai avut momente când ai mâncat ceva familiar care te-a transportat înapoi în copilărie, în brațele bunicii sau în zilele de sărbătoare petrecute cu familia. Dintr-o dată, te simți de parcă ești acolo, alături de mirosuri, sunete și glasuri cunoscute. Este ca și cum ai cădea pentru câteva secunde într-o realitate paralelă, la fel de vie și bogată ca momentul prezent.
La fel se întâmplă și când asculți o melodie din trecut. Te duce imediat în acea stare emoțională specifică, iar mintea ta creează o imagine detaliată a acelui moment. Poate chiar întâlnești o persoană care seamănă cu cineva drag și simți instantaneu o legătură profundă.
Aceste momente de nostalgie ne induc o stare de relaxare și confort, ne „coboară garda” și ne permit să ne reconectăm cu amintiri frumoase. Dar nostalgia, deși aparent inocentă, are și o parte înșelătoare. Ea „colorează” realitatea trecutului în tonuri mai calde și mai plăcute decât a fost, dându-ne o iluzie a perfecțiunii.
Trauma: o iluzie întunecată
În mod similar, traumele din copilărie funcționează după același principiu, dar în direcția opusă. În loc să ne dea senzația de confort și căldură, traumele reactivează fricile și durerea din trecut. De exemplu, auzind un anumit ton de voce sau observând o situație asemănătoare cu cea din trecut, corpul și mintea ta reacționează ca și cum ai fi din nou în pericol. Te simți iritat, anxios sau chiar în alertă, deși, în realitate, momentul prezent nu reprezintă o amenințare.
Trauma, la fel ca nostalgia, creează o iluzie – dar de data aceasta este una întunecată, plină de frică și durere. Aceasta ne face să retrăim aceleași emoții și să vedem lucrurile printr-un filtru distorsionat de suferințele trecute.
Tiparele și declanșatorii
Multe dintre lucrurile care îți provoacă iritare sau neplăcere inexplicabilă astăzi sunt declanșate de amintirile și rănile din trecut. Fără să fii conștient de acest lucru, aceste tipare continuă să te consume, scurgându-ți energia și vitalitatea. Dacă nu sunt conștientizate și vindecate, aceste traume vor continua să-ți influențeze viața, chiar distrugând relații și realizări pentru care ai muncit ani de zile.
Acesta este mecanismul prin care declanșatorii și tiparele traumatice ne controlează. Fără să lucrăm activ la vindecarea lor, putem ajunge să repetăm aceleași greșeli, crezând că „salvăm” situații care, de fapt, sunt influențate de frici și emoții vechi.
*La fel cum nostalgia ne poate păcăli să idealizăm trecutul, trauma ne face să evităm sau să ne temem de anumite situații în prezent. Ambele sunt iluzii – una luminoasă, cealaltă întunecată – care ne influențează deciziile și percepțiile. Doar prin conștientizarea și vindecarea acestor mecanisme putem să trăim liber în momentul prezent, fără a fi captivi în capcanele trecutului.