Sunt tatăl a trei fete. Și sunt profund recunoscător pentru asta. Toate trei sunt diferite – fiecare unică...
Nu arată mereu ca o traumă evidentă. Uneori, arată ca perfecționismul. Ca dorința de a mulțumi pe toată lumea. Ca senzația că „nu ești niciodată destul de bună”. Sau ca frica de a fi tu însăți cu totul.
Aceasta nu se limitează doar la relațiile romantice ci se reflectă și în atitudinea față de muncă...
Când crezi că nu ești gata – tocmai atunci ești chemat...