Depresia spirituală – o tranziție profundă de maturizare
Depresia spirituală – o tranziție profundă de maturizare
(mai ales pentru cei care lucrează în spațiul spiritual)
Despre asta nu vorbește aproape nimeni.
Despre partea întunecată a trezirii.
Despre ce se întâmplă după ce ai înțeles, ai lucrat cu tine, ai „crescut” spiritual, și totuși te simți mai pierdut decât oricând.
Depresia spirituală nu este un eșec.
Este o tranziție interioară profundă, parte firească a maturizării sufletului.
O etapă de transformare dureroasă, dar esențială.
Mai ales pentru cei care lucrează cu alții — coachi, terapeuți, ghizi, vindecători.
Și poate cel mai confuz: nu apare o singură dată.
Uneori pare că revine, ca o umbră surdă, chiar și în cele mai senine momente.
Corpul o simte. Sufletul o știe.
Sistemul nostru nervos o duce, în tăcere.
Când se întâmplă?
– Când te trezești dimineața, ai „tot ce îți trebuie”, dar nu mai simți sens.
– Când ești femeia care a fost tare pentru toți, dar într-o zi se prăbușește fără avertisment.
– Când ești bărbatul de succes, dar golul din piept nu dispare oricât ai obține.
– Când copilul interior a rămas blocat în datoria de a-l susține emoțional pe părintele deprimat, iar tu încă trăiești acea povară.
– Când ești coach sau terapeut și deodată nu mai știi pentru cine „ții spațiu”, pentru că tu însuți te-ai pierdut.
Știi prea multe ca să mai poți juca „normalul”.
Dar ești prea obosit ca să mai susții tot ce ai înțeles.
Te simți conectat cu Totul… și complet rupt de tine.
Treaz, dar epuizat.
Sensibil, dar amorțit.
Plin de iubire, dar gol în interior.
Ce este cu adevărat depresia spirituală?
Nu e doar tristețe.
E o răscruce între două lumi.
O zonă gri în care vechiul sine moare, iar noul nu s-a născut complet.
Este întrebarea silențioasă care se repetă:
– „Ce mai contează, de fapt?”
– „De ce sunt aici?”
– „Care este scopul tuturor acestor căutări?”
Este partea călătoriei care nu arată bine pe Instagram.
Fără ritualuri strălucitoare, fără coduri de lumină.
Doar tu. În pat. Simțind totul și nimic.
În timp ce lumea merge mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Adevărul e că…
👉 Nu o poți „rezolva” cu afirmații.
👉 Nu dispare cu „vibrații înalte”.
👉 Nu e ceva de evitat.
Este ceva ce trebuie simțit, ținut, integrat.
O ruptură între nivelul de conștiință atins și capacitatea corpului de a-l susține.
Pentru că fără rădăcini, conștiința te poate zdrobi.
Pentru că a simți durerea colectivă a lumii fără să fii ancorat în tine nu e spiritualitate — e suprastimulare, uneori autodistrugere.
Poate că nu ai nevoie să fii mai spiritual.
Poate că ai nevoie să te lași ținut.
Să te întorci în corp.
În moment.
La simplitatea umană.
Aceasta este munca pe care o facem în Mentorat.
Nu fugim de durere. Nu o evităm.
O transformăm în adevăr, putere și stabilitate.
Dacă simți că ești în această etapă, dacă simți că ai crescut… dar nu mai știi cum să fii om, cum să simți sau să rămâi prezent:
Aplică pentru Mentorat – Un an cât zece
Revenire la sinele autentic și la puterile tale interioare.
Nu trebuie să duci totul singur.
Facem acest drum împreună.
Aici detaliile cu posibilitatea de a aplica la o consultatie gratuita
